Afectiunile prostatei si tumorile testiculare domina patologia aparatului genital al cainilor bartani. Prostata este o glanda care secreta lichidul prostatic, parte componenta a lichidului seminal cu rol in distributia spermatozoizilor.
In afectiunile prostatei, lichidul sufera modificari cantitative si calitative care duc la scaderea fertilitatii. Astfel, lichidul secretat in cantitate mai mica nu dilueaza suficient spermatozoizii. In infectiile glandei, pH-ul modificat al lichidului prostatic reduce mobilitatea spermatozoizilor, aceste doua aspecte constituind cauze importante ale infertilitatii.
Hiperplazia benigna a prostatei, infectiile, chisturile paraprostatice si adenocorcinomul reprezinta principalele afectiuni ale prostatei. In toate aceste situatii, prostata creste in volum, este inflamata si dureroasa, exercitand o presiune variabila asupra organelor invecinate.
Principalele simptome ale afectiunilor prostatei sunt: tendinta de constipatie, urinare cu sange sau doar pierderea unor picaturi de sange intre urinari, disconfort abdominal. De cele mai multe ori, cainele are temperatura ridicata, nu mananca, este apatic si se deplaseaza cu greutate.
Hiperplazia benigna a prostatei se intalneste la cainii cu varsta de peste sase ani, in special la cei care nu au o viata sexuala activa. Etiologia nu se cunoaste pe deplin, dar un rol important il are stimularea androgenica, in absenta actului sexual (cainele vine in contact cu catelele in calduri, dar nu face monta). Prostata creste in volum in timp, pe parcursul a luni sau chiar ani de zile.
In acest caz, castrarea este tratamentul cel mai indicat, dupa care se inregistreaza o involutie completa a prostatei in cateva luni. Se poate recurge si la un tratament medicamentos cu antiandrogeni (exemplu: estogeni), dar nu este la fel de eficient si de sigur, deoarece pot aparea efecte secundare nedorite si, de asemenea, efectul poate fi temporar.
Infectiile prostatei se pot realiza cu diferiti microbi, pe calea sangelui sau a uretrei. Sunt insotite frecvent de infectii urinare, contaminarea facandu-se prin refluxul lichidului prostatic in vezica urinara. Tabloul clinic este mai grav de aceasta data: animalul are febra mare, abdomen dureros, se deshidrateaza si se poate instala septicemia si starea de soc. De obicei, infectia nu este difuza, ci apare sub forma unor abcese de diferite marimi.
Tratamentul se instituie imediat, cu antibiotice cu spectru larg, timp de 2-4 saptamani, rehidratare corespunzatoare si mentinerea generala a organismului. Abcesele pot fi drenate chirurgical. Se recomanda ca antibioterapia sa fie urmata de castrarea chirurgicala.
Infectia cronica evolueaza fara semne clinice evidente, fiind sugerata de infectiile urinare recidivante. Aceasta forma se vindeca mai greu, antibioterapia prelungindu-se peste 4 saptamani.
Adenocorcinomul sau cancerul prostatei poate aparea cu o incidenta mult mai mica la caine fata de om. Castrarea nu protejeaza animalul de dezvoltarea acestei maladii. Persistenta prostatomegaliei la cainele castrat sugereaza existenta neoplasmului. Certitudinea se obtine prin biopsie. Metastazele pot aparea in zonele invecinate: oasele bazinului, vertebre, limfonoduli sau vezica urinara.
Tumorile testiculare – De cele mai multe ori, testiculele tumorizate se descopera accidental la o consultatie de rutina, cand medicul veterinar remarca diferenta de marime si consistenta testiculelor: un testicul este mult marit in volum si la palpare este denivelat, iar testiculul contralateral este atrofiat. Ectopia testiculara reprezinta o cauza frecventa a tumorizarii, testiculul ramanand, de obicei, in cavitatea abdominala la o temperatura mult mai ridicata fata de cea scrotala.
Unii caini cu tumori testiculare prezinta sindromul de feminizatie, datorita excesului de estrogeni: mameloanele sunt hipertrofiate, prezinta o alopecie in regiunea ventrala a abdomenului si pe fata interna a membrelor. De asemenea, se inregistreaza scaderea libidoului si infertilitatea. Metastazele sunt rare, de aceea castrarea este suficienta ca si terapie.
Inflamatia acuta a prostatei este relativ frecventa la caine. Este produsa de diversi germeni bacterieni, ajunsi fie pe cale ascendenta, fie pe cale descendenta. Cele mai multe infectii ale prostatei sunt secundare infectiilor tractului urinar.
Principalele semne clinice ale prostatitei sunt eforturile de a urina si constipatia. Cainele are febra, merge greu si manifesta durere la palpatia abdominala sau rectala a prostatei. Daca degetul atinge glanda inflamata, se simte caldura si fluctuatie.
Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice si pe examenul radiografic, care va arata daca prostata este marita.
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice, dupa testarea sensibilitatii germenilor izolati.