Totul despre transfuzia de sange la animalele de companie
Terapia transfuzională se bucură din ce în ce mai mult de popularitate în rândul medicilor veterinari, devenind astfel o parte importantă a conduitei terapeutice intensive și de urgență adresate pacientului în stare critică. Dacă acum 10 ani medicii veterinari apelau destul de rar și cu o oarecare reticență la transfuzia de sânge, astăzi putem spune că uneori se întâmplă exact fenomentul opus, deseori tindem chiar să ”abuzăm” de acest tip de terapie și în situații în care nu este neapărat nevoie.
GRUPELE SANGUINE
Dacă alegem să facem referire la sistemul de grupe sanguine DEA (Dog Erythrocyte Antigen), trebuie să reținem că există cel puțin 13 grupe sanguine la câine, cea mai importantă grupă pentru tranfuziologie fiind DEA 1 (fostă DEA 1.1). Aceasta este capabilă să determine cele mai severe reacții hemolitice (imunologice), în special în cazul transfuziilor repetate. Același lucru se întamplă și în cazul grupei DEA 2 (fostă DEA 1.2), reacțiile fiind însă mai puțin severe. Pe scurt, riscul cu privire la reacțiile hemolitice în funcție de cele două grupe sanguine.
În trecut era destul de des folosit termenul de donator universal. Din punctul autorului de vedere (și nu numai) acest termen nu ar mai trebui folosit. Din punct de vedere științific, donatorul universal este un individ ce prezintă exclusiv antigenul DEA 4. În clinică însă acest lucru nu ne ajută absolut deloc.
Mai mult decât atât, percepția eronată cum că donatorul universal este DEA 1 Negativ sau că acest tip de sânge este ”neutru” sau ”mai sigur” a condus la un fenomen ce pune în reală dificultate toate băncile de sânge din lume, Hemopet bineînțeles nefăcând excepție aici: epuizarea stocurilor de sânge DEA 1 Negativ.
Recomandarea la nivel mondial către clinicieni este astfel testarea pacienților înainte de prima transfuzie și administrarea de sânge DEA 1 Pozitiv/Negativ, conform grupei pacientului. Se recomandă însă și efectuarea testelor de compatibilitate, obligatoriu în cazul pacienților ce nu se află la prima transfuzie.
La pisică se identifică două tipuri de antigene (A și B) ce alcătuiesc sistemul AB ce cuprinde 3 grupe sanguine: A, B și AB. De reținut: pisicile, față de câini, au anticorpi naturali împotriva antigenului opus, fapt ce ne impune obligativitatea determinării grupei sanguine înainte de prima tranfuzie. Importanța grupelor sanguine la pisică în terapia transfuzională.
Testarea donatorilor pentru grupe sanguine la câini și pisici se realizează folosind două tipuri de tehnici: metoda CARD, bazată pe identificarea prezenței/absenței hemaglutinării și metoda imunocromatografică.
RECOLTARE, PROCESARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Donatorii canini ideali sunt reprezentați de masculi sau femele nulipare, cu o greutate de cel puțin 25 de kg, cu vârsta cuprinsă între 1 şi 8 ani, vaccinați și deparazitați riguros și care nu au beneficiat niciodată de hemotransfuzie.
La câine, recoltarea se realizează folosind sisteme închise, sterile de recoltare utilizând cel mai frecvent vena jugulară.
Pungile de recoltare sunt asemănătoare cu cele de uz uman – simple, duble/triple în funcție de subprodusele sanguine pe care dorim să le obținem.
Sângele integral (SI) poate fi procesat în plasma proaspătă (PP), plasma proaspătă congelată (PPC), plasmă congelată (PC), concentrat eritrocitar (CE), concentrat plachetar (CP), crioprecipitat (Cr) etc.
În medicina veterinară, cele mai folosite produse sanguine sunt: sângele integral, concentratul eritrocitar (CE) și plasma proaspătă congelată (PPC).
Concentratul eritrocitar (CE) se obține prin centrifugarea sângelui integral și eliminând o parte din plasmă, fără alte tratamente. Similar cu sângele integral, acesta poate fi menținut la temperaturi de 2-6°C timp de 3-6 săptămâni.
Plasma proaspătă congelată (PPC) se obține prin separarea de CE și congelarea în maxim 8 ore de la recoltare. PPC conține factorii de coagulare labili V și VIII precum și alți factori de coagulare, reprezentând de asemea o sursă bogată de proteine plasmatice. Se păstrează la temperaturi de -20°C timp de un an. Plasma congelată (PC) este PPC depozitată la temperaturi de -20°C timp de mai mult de un an (până la 5 ani)
CÂND OPTĂM PENTRU TERAPIA TRANFUZIONALĂ?
Decizia pe baza căreia se recurge la terapia transfuzională este influențată de o serie de factori obiectivi și subiectivi: hematocritul (Ht), cantitatea de hemoglobină (Hb), debutul anemiei (acut vs. cronic), prezența pierderilor de sânge continue și nu în ultimul rând semnele clinice acuzate de pacient: toleranță redusă la efort, tahipnee, tahicardie, hipotensiune, mucoase aparente palide, abatere, stupor, colaps.
Statistica noastră (86 cazuri) arată că afecțiunile primare de care suferă pacienții aflați în necesitatea unei hemotransfuzii sunt împărțite în: 38.37% afecțiuni neoplazice (33/86), 17,44% babesioză (15/86), 15,11% gastroenterite hemoragice (13/86), 10,45% traumatisme (9/86), 10,45% intoxicații (9/86) și 8,13% alte afecțiuni (7/86).
Cel mai important dintre factorii obiectivi ce reprezintă un “trigger” pentru hemotransfuzie este valoarea hematocritului (Ht) – se recomandă luarea în calcul a terapiei transfuzionale pentru majoritatea pacienților cu Ht mai mic de 15- 20%.
Atenție, unele animale vor avea o valoare a Ht înscrisă în valorile normale, în ciuda pierderilor de sânge existente! Deseori valoarea Ht la acești pacienți va scădea numai după restabilirea volemiei utilizând produse non-sanguine.
Ce este însă cel mai important de reținut este că nu există ”numere magice” în ceea ce privește decizia de a efectua sau nu o transfuzie de sânge/produs sanguin.
De cele mai multe ori un pacient cu un Ht mai mic de 20% dar care suferă de o anemie cronică se va putea recupera fără a apela la adminstrarea de sânge. Deși reacțiile adverse apar destul de rar, chiar și în medicina umană există studii care arată că utilizarea terapiei transfuzionale în situații în care aceasta putea fi evitată a contribuit la o mortalitate mai mare în rândul pacienților.
Din aceste considerente și nu numai, este important să alegem înțelept și să nu utilizăm terapia transfuzională drept ”tratament pentru anemie”.