Menu

pisica

Puterea pozitiva a pisicutelor

Animalele sunt atente, dezinteresate, oferă necondiționat bucurie și alinare în cazul dezamăgirilor și pierderilor, nu vă judecă și nu vă ceartă, sunt amuzante și jucăușe stârnind veselie și râs, declanșează amintiri pozitive, produc o mai bună funcționare emoțională, sporesc stima de sine, vă ajută să înțelegeți nevoile și sentimentele celorlați, să învățați ce este compasiunea și empatia.

Animalele de companie sunt bune atât pentru corp cât și pentru suflet, influențând în mod pozitiv chiar și o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: scăderea tensiunii arteriale, menținerea unor niveluri mai scăzute de colesterol, îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, combaterea depresiei asociate cu boli grave și îmbunătățirea ratei de însănătoșire după un atac de cord.

Și pentru iubitorii de pisici există soluții inventive pentru ”adoptarea” acestora în spațiul de locuit. Nu mai este un secret pentru nimeni că pisicile adoră să se cațere pe tot felul de obiecte. Ați putea realiza pe un perete câteva rafturi asimetrice, fără a expune însă nimic pe ele pentru ca pisicuța dvs. să se poată urca nestingherită. Pentru un efect vizual mai puternic puteți realiza o pictură murală sau puteți expune fotografii.

Indiferent cu ce fel de animăluț decideți să vă împroprietăriți, trebuie să aveți întotdeauna un lucru foarte clar în minte: pisicile nu sunt câini. Pisicilor nu le prea pasă dacă vă place sau nu ce fac. Ele vor face oricum. Nu vin precum cățeii cu mingea în gură fericiți că au putut să o recupereze. Nu pentru asta există ele. Trebuie să lăsați toate orgoliile la o parte dacă vreți să aveți o relație bună cu felina dvs. Trebuie să faceți un compromis pentru o conviețuire încununată de succes.

Dacă nu fac pe speologii pe sub pat sau pe partea de deasupra a vreunui dulap, se cuibăresc în te miri ce loc de prin casă. Un cocon poate fi orice, de la o pungă de hârtie la o cutie de carton sau chiar un pantof. A vă ”pisifica” locuința presupune nu atât o cheltuială în plus cât multă îndemânare și timp – adică un pic de bricolaj. Nu trebuie să cumpărați nimic, trebuie doar să rearanjați ce aveți deja.

Înainte de a aduce modificări casei, trebuie să înțelegeți comportamentele de bază ale pisicii prin simpla ei observare. Chiar trebuie să aprofundați adevărata lor natură, instinctele și nevoile lor. Unele sunt mai sociabile și încrezătoare, altele din contră mai fricoase, evitând confruntările directe, dar majoritatea sunt gata de atac. Multe pisici sunt un amestec al celor trei tipuri.

Marcarea teritoriului are de-a face exclusiv cu mirosurile. Pisicilor le place să-și amestece aroma lor cu a dvs. Oamenii se întreabă adesea de ce pisica preferă să stea pe puloverele stăpânilor. Pentru că au parfumul lor pe ele. De ce doresc să stea cât mai mult în dormitor? Pentru că acolo mirosul este cel mai puternic. Puneți-le la dispoziție jucării de pluș, pernuțe, pături și mochete pe care să le marcheze. Nu așteptați să o facă ele singure pe unde apucă.
Citește și Cum să scăpați de mirosurile neplăcute din casă

Pisicilor le place să se ​​scarpine pe anumite suprafețe și la diferite medii înclinate. Încercați diferite materiale, cum ar fi carton, covoare, rogojini, sisal, lemn și plută – și vedeți ce le place. Unul dintre motivele pentru care pisica adoră să zgârie canapeaua este pentru că aceasta are impregnat parfumul dvs. Dar puteți capitona canapeaua, mai ales la mânere, cu un ”delicios” material răzuibil. Dacă, totuși pisica își va ascuți ghearele în mod constant pe tocul ușii de la dormitor, ați fi în pierdere să nu-i plasați în acel loc materialul pentru tocit unghiuțe. Construiți-le un panou de perete pe care să se cațere în voie.

Nu uitați niciun moment că atunci când intră într-o cameră, pisica va explora metri pătrați întregi, ceea ce înseamnă nu doar podeaua, nu doar nivelul canapelei, dar și pereții. Profitați de faptul ca pisicilor le place să fie mângâiate și prindeți de muchia unui perete sau de marginea culcușului lor niște perii. Astfel, ori de câte ori vor trece pe acolo, cu siguranță își vor netezi singure blănița. Atunci când adăugați rafturi, scări, pomi pentru joacă sau panouri de cățărat, cu alte cuvinte când creați o autostradă pentru pisici, veți crește considerabil în ochii lor.

Statisticile globale arată că circa 50% din oamenii de pe planetă au animale de companie, dintre aceștia 1/3 fiind stăpâni de câini. Circa 10% din oameni au animale de casă la rugămintea copiilor ori din cauză că îi apasă singurătatea. Cu toate acestea, în ultima vreme, din cauza diferitelor cauze, se înregistrează o ușoară scădere a numărului de persoane care dețin animale de companie. Printre cele mai cunoscute motive se enumeră faptul că circa 1/5 din oameni nu au timp să aibă grijă de ele. O altă cauză este faptul că multor persoane le este interzis a avea în preajmă animale din motive de sănătate, cum ar fi de exemplu cei care au alergie la părul de pisici.

Printre cauzele mai puțin subiective se numără faptul că mulți oameni trăiesc în condiții sociale defavorabile, neavând posibilitatea să le hrănească. Și prezența sugarilor în familie, fuga de responsabilitate față de creșterea unui animal sau emoțiile puternice pe care unii stăpâni le-au trăit când animalul de companie le-a murit, sunt motive destul de serioase care duc la reducerea din ce în ce mai clară a celor care aleg să-și împartă căminul cu un animăluț. Totuși, ”animalele împart cu noi, oamenii, privilegiul de a a avea suflet” după cum însuși Pitagora credea, deci prezența unui animal de companie în preajma fiecăruia dintre noi nu poate fi decât benefică și pozitivă.

Au pisicile noua vieti?

Cu toţii am auzit expresia potrivit căreia pisicile ar avea nouă vieţi.
O teorie cu privire la originea acestei zicale stă în faptul că, în cele mai vechi timpuri, cifra nouă era considerată a fi un număr norocos – trinitatea întreită. Întrucât pisicile par construite în aşa măsură încât reuşesc, de nenumărate ori, să supravieţuiască feluritelor accidente, acest număr norocos pare a li se potrivi de minune. Dar cu toate că în majoritatea ţărilor se spune că pisica are nouă vieţi, acest lucru nu este general valabil. Spre exemplu, în Italia, Germania, Grecia şi unele regiuni spaniole, se spune că ar avea şapte, în timp ce în Turcia şi ţările arabe se spune că ar avea şase. Mitul este atribut supleţii şi condiţiei fizice aparţinând pisicilor, de care acestea dau dovadă în nenumărate situaţii periculoase.

O altă credinţă, adiacentă mitului că pisicile ar avea mai multe vieţi, este aceea că micile patrupede ar ateriza tot timpul în picioare, folosindu-se de un reflex instinctiv de a-şi întoarce corpurile în aşa fel încât să nu se lovească în cădere. Desigur, acest lucru nu înseamnă că pisicile nu se pot lovi sau muri în cădere. Pisicile au urechea internă foarte bine dezvoltată, acest lucru generând un simţ al echilibrului aproape suprapământean; de aceea pisicile aterizează în picioare. Mulţi veţi fi surprinşi să aflaţi că o pisică are şanse mai mari să supravieţuiască unei căzături cu cât înălţimea este mai mare. Potrivit unui studiu efectuat de nişte veterinari americani, 10% din accidentele fatale pisicilor s-au produs când acestea au căzut de la o înălţime de 2-6 etaje, însă numai 5% au fost cauzate de căzături de la înălţimi mai mari.
Potrivit legilor fizicii, corpurile aflate în cădere, indiferent de greutate, accelerează cu aproximativ 35 de kilometri pe oră. Obiectul care cade, după ce parcurge o anumită distanţă în aer, ajunge la o viteză maximă, întrucât frecarea obiectului cu aerul îi încetineşte căderea. Cu cât masa obiectului este mai mică (cum este în cazul unei pisici) şi cu cât este mai mare distanţa, cu atât mai mult va reuşi să încetinească.
O pisică, după ce cade de la o înălţime mare, atunci când nu îşi mai accelerează viteza, îşi depărtează picioarele, luând forma unei umbrele, reuşind ca la atingerea solului să îşi amortizeze posibilele traumatisme.

Argumentele unui mit

Revenind la originea celor nouă vieţi ale pisicilor, relaţia dintre micile feline şi oameni poate fi urmărită până în urmă cu peste 9.500 de ani. Pisicile apar în istoria mai multor naţiuni, de multe ori fiind mistificate la gradul de legendă şi adesea servind drept subiect preferat pentru artişti şi scriitori. Istoricii tind să creadă că domesticirea pisicilor și-ar avea originea în Egiptul antic, lucru relevat de reprezentări ale acestora în picturi şi desene vechi de circa 3.600 de ani. Cu toate acestea, în 2004, un mormânt neolitic, despre care specialiştii spun că ar data de acum 9.500 de ani, în care se aflau un schelet de om şi unul de pisică, a fost excavat în Cipru; acest lucru a pus într-o nouă lumină istoria relaţiei dintre oameni şi pisici. Descoperirea în cauză, coroborată cu mai multe studii genetice, a lăsat de înţeles că pisicile ar fi fost domesticite, cel mai probabil, în Orientul Mijlociu, în zona numită Cornul Abundenţei, în perioada în care agricultura începea să ia amploare, ulterior micile feline fiind aduse în Cipru şi Egipt.

Superstiţii negative

Multe culturi, însă, au şi superstiţii negative legate de pisici. Un exemplu elocvent este cel al pisicii negre care taie calea cuiva, uneori considerându-se că pisicile ar fi fost animalele care potenţau puterile vrăjitoarelor. Omorârea pisicilor în Belgia medievală, de pildă, este comemorată chiar şi în zilele noastre printr-o paradă numită Kattenstoet. Nici în România nu suntem străini de miturile cu pisici, unii având varii superstiţii atunci când o pisică neagră le apare în drum, iar alţii considerându-le animale viclene, de o inteligenţă superioară multor altor patrupede. Adevărul din spatele îndemânării pisicilor aparţine, însă, ştiinţei, oricât de mult ne-ar plăcea să credem că, într-adevăr, acestea ar avea mai mult de o viaţă pe pământ.

Cum sa iti educi pisica sa te lase sa dormi noaptea

Cu totii stim cat de des ne trezesc pisicutele noaptea pentru ca le este foame. Sau poate ca au prea multa energie si vor sa se joace si sa primeasca atentie. Si mai stim si cat de mult ne-am dori sa putem dormi linistiti pana dimineata. Insa de multe ori ne-am resemnat, acceptand ca asa sunt pisicile si nu avem incotro. Chiar daca acest lucru inseamna sa renuntam la somnul nostru…

Ei bine, a avea o pisica nu inseamna ca trebuie sa facem astfel de sacrificii, ci trebuie sa existe un echilibru in aceasta relatie, om-pisica. De aceea, Jackson Galaxy, expert in comportamentul pisicutelor, prezinta cum sa iti educi pisica sa te lase sa dormi noaptea.

Asadar, iata cateva ponturi:

  1. Ofera-i pisicutei tale mese la ore regulate si la un interval nu mai mare de 6-8 ore. De asemenea, pisica trebuie sa manance de trei ori pe zi. Astfel, nivelul ei de energie se va regla in functie de noul ei program pe care il corelezi cu programul tau.
  2. Hraneste-ti pisica cu o ora si jumatate inainte de a te culca. Insa, foarte important, inainte de ultima masa, joaca-te cu ea. Nu uita de instinctele ei de a-si vana mancarea. Dupa ce v-ati jucat suficient, ea se va simti obosita si va dori sa manace. Apoi va continua cu ritualul de curatare a blanitei si va adormi.
  3. Urmeaza cea mai grea parte a procesului de educare. Ce faci atunci cand pisica vine sa te trezeasca in toiul noptii? Pur si simplu o ignori! Nu te trezesti ca sa o mangai, sa te joci cu ea, sa o hranesti sau sa o dai afara din camera. Stim ca este greu. Cum ai putea sa ii rezisti? Dar trebuie sa te prefaci in continuare ca dormi. Vazand ca nu ii acorzi atentie, indiferent daca aceasta una pozitiva sau negativa, pisica va intelege ca nu are rost sa te mai trezeasca si vei putea dormi linistit.

 >^..^<

Cum sa ne ingrijim pisica

Orice modificare a starii de sanatate a pisicii se mainfesta prin schimbarea comportamentului, remarcata imediat de stapanul vigilent. Supravegheati atent reactiile sale, activitatea fizica. Sunteti cel mai in masura sa furnizeze informatii precise medicului veterinar care va interveni pentru a stabili diagnosticul.

Depresie, oboseala – contrar obiceiurilor sale, pisica pare trista si abatuta. Sta incolacita intr-un colt si nu se mai misca. Doarme aproape continuu. Blana sa este ciufulita, ochii sunt terni si sticlosi. Uneori ia pozitia unui sfinx, cu capul plecat.

Daca pisica pare abatuta, luati-i temperatura rectala, care trebuie in mod normal sa se situeze intre 38 si 39 grade Celsius. Febra este o cauza frecventa a oboselii si depresiei. Daca starea proasta a pisicii depaseste limita de 24 de ore, duceti-o la veterinar, care ii va face un examen clinic complet si, daca este nevoie, examinari complementare.

Slabire – inseamna o pierdere in greutate cauzata de reducerea tesutului adipos si a mesei musculare. Se asociaza deseori cu o diminuare a vigilentei, oboseala si anemie si pierderea in greutate. Cauzele pot fi numeroase: o alimentatie nepotrivita, paraziti intestinali, rani la nivelul botului, al esofagului, al stomacului sau al intestinelor, o infectie virala, o insuficienta cardiaca, renala sau hepatica, o hipertiroidie.

Daca pierderea in greutate este grava, mai mult de 10% din greutatea animalului, trebuie consultat un veterinar, care se va ocupa de stabilirea cauzei, dupa o verificare completa a starii animalului. Daca pisicii ii mai e foame dupa ce a terminat masa, nu ezitati: mariti cantitatea de mancare.

Anemie – se defineste ca o diminuare a cantitatii de hemoglobina, pigment ce transporta oxigenul in globulele rosii, din sange sau a numarului de globule rosii. Consecinta acestui fapt este o mai slaba oxidare a tesuturilor.

Semnalele asociate unei anemii sunt paloarea mucoaselor bucale, oculare si genitale, gafaitul, oboseala si accelerarea ritmului cardiac. Cauzele sunt numeroase: deficienta la nivelul producerii globulelor rosii in maduva osoasa (tumori, infectii cauzate de virusii imunodepresivi FELV, FIV), lipsa de fier sau de vitamina B12, afectiune renala cronica, sangerari intestinale, hemobartoneloza (distrugerea globulelor rosii de parazitii sanguini).

Tratamentul va fi stabilit in functie de diagnosticul veterinarului. Daca anemia e grava, poate fi necesara o transfuzie. Se vor mari cantitatile de carne rosie; ficatul crud e excelent si cateva pastile de vitamina B12 nu pot fi decat benefice.

Febra, hipertermie – temperatura rectala normala a pisicii este situata situata intre 38 si 39 de grade Celsius. Ea poate sa creasca pana la 40 de grade. Atunci animalul este foarte abatut si nu mai mananca. Febra apare uneori in urma unei infectii sau inflamatii. La pisica, ea poate fi cauzata de o infectie virala (FELV, FIV sau PIF) ori bacteriana (inflamatii cutanate in urma unor incaierari), de o afectiune respiratorie (bronsita, bronho-pneumonie, tumoare toracica), dar si de o infectie urinara.

Daca febra este unicul simptom pe care il are pisica, vor fi necesare examinari suplimentare daca acestea dureaza mai multe zile (analiza de sange, radiografie toracica si analize ale urinei).

Icter sau galbinare – vorbim de icter (sau galbinare) atunci cand pielea si mucoasele pisicii sunt colorate de un pigment galben, provenind dintr-o degenerare anormala a hemoglobinei, pigment ce transporta oxigenul la globulele rosii. In functie de originea afectiunii, culoarea variaza de la galben-pal la galben-deschis. Urina e uneori de culoare bruna, iar fecalele sunt inchise la culoare. Cauzele icterului sunt multiple: boli infectioase virale (FELV), parazitare (hemobartoneloza).

Icterul este intotdeauna grav si necesita o consultare urgenta a veterinarului.

Pierderea apetitului – contrar obiceiurilor sale, pisica este mofturoasa in ce priveste mancarea. Este capricioasa si refuza ceea ce mananca pana atunci cu placere. Vorbim de anorexie in cazul diminuarii cronice sau a pierderii complete a apetitului. Anorexia poate fi psihologica la o pisica momentan debusolata (calatorie, schimbarea locuintei, schimbarea proprietarului). Ea poate fi cauzata de o afectiune bucala (gingivita, stomatita), a esofagului sau a intestinelor sau legata de o afectiune metabolica (insuficienta renala sau hepatica).

O pierdere a apetitului care dureaza mai mult de cateva zile este ingrijoratoare si necesita consultarea veterinarului. Observarea altor simptome asociate (febra, stari de voma, diaree, dificultate respiratorie etc.) poate ajuta la diagnosticare.

Obezitate – obezitatea este frecventa la femele, la motanii sedentari si batrani, la pisicile castrate si adesea prea bine hranite, chiar indopate de stapanii lor. Odata dobandita, este dificil de inlaturat si poate cauza aparitia unei boli metabolice grave, diabetul zaharat; este responsabila si de suprasolicitarea cardiaca, de arttroza, de dificultati respiratorii, de o incetinire a tranzitului digestiv si de dificultatile aparute la nastere.

Daca este obligatoriu un tratament, stapanul trebuie sa fie si el cooperant si sa respecte regimul prescris de veterinar. Astazi exista alimente hipocalorice care favorizeaza introducerea unei alimentatii dietetice sanatoase si care aduc un aport caloric suficient. E de la sine inteles ca ratiile alimentare trebuie mult diminuate, dozate cu grija si amestecate pentru a evita ca animalul sa aleaga bucatelele favorite.

Ce animal reprezinta ziua ta de nastere

În astrologia indiană, spiritele animalelor sunt sacre și reprezintă o parte din sufletul și din caracterul nostru. Consultă tabelul și află ce animal corespunde cu ziua ta de naștere, apoi citește ce semnificație are pentru destinul tău.

Animalele, simboluri pentru ziua ta de naștere

animalul-zilei-de-nastere-768x440
• Dacă ziua ta naștere este reprezentată de câine
Ești o persoană sinceră, simplă și loială. Un angajat muncitor și serios și un prieten pe care te poți baza oricând. Ești practic, bine ancorat în realitate și ai o intuiție foarte bună, care te ajută să cerni binele de rău. Pe de altă parte, ești foarte modern, la curent cu toate noutățile și foarte popular în grupul tău de prieteni. Ai o viață activă, nu te plictisești niciodată și ai multe inițiative lăudabile.

• Dacă te caracterizează șoarecele
Ești o persoană activă, mereu implicată în tot felul de proiecte și ai tot felul de idei ingenioase. Ești inteligentă și sclipirile din privirea ta atrag imediat atenția sexului opus. Multe persoane te consideră chiar adorabilă, irezistibilă și plină de umor. Pentru mulți, este o adevărată plăcere să se afle în preajma ta. Pe de altă parte, ești destul de sensibilă și nu suporți să fi criticată.

• Dacă simbolul tău este leul
La prima vedere, pari mândră și agresivă, dar ești o persoană destul de pașnică și comodă. Faci tot posibilul să eviți orice conflict și îți place să ai cât mai mulți prieteni, nu concurenți. Ești populară, îți place să conduci, dar nu impui nimic cu sila. Încerci să îi convingi pe ceilalți să fie alături de tine cu vorba bună. Mulți prieteni te apreciază pentru modul în care tratezi oamenii corect și sincer.

• Dacă ziua ta de naștere este reprezentată de pisică
Ești o persoană jovială, optimistă și fermecătoare. Poți fi uneori timidă, dar compensezi prin agerimea minții și prin talentul tău de povestitor. Ai momente în care preferi să fii singură și să te relaxezi în compania muzicii, dar în general ești apropiată de prieteni și de familie și te motivează susținerea lor. Ești preocupată de modă și de noutăți și ești o considerată o persoană stilată.

• Dacă te reprezintă țestoasa
În cazul în care ziua ta de naștere este reprezentată de o țestoasă, ești o perfecționistă, un spirit modern și un suflet caritabil. Ești corectă, ești amabilă și comunicativă și nu îți place să apleci urechea la bârfe și informații de alcov. Tocmai de aceea ești atât de apreciată de ceilalți. Tratezi oamenii cu respect și primești respect. Ești o pacifistă și oferi încredere și dragoste celor care merită.

• Dacă ziua ta de naștere corespunde cu porumbița
Ești o persoană veselă și optimistă și de multe ori ai noroc în viață, fără să faci prea mari eforturi. Ești harnică, bine organizată și ai așteptări realiste. Tocmai de aceea, planurile îți ies mereu. Reușești să treci peste greutăți cu fruntea sus, te descurci în multe situații dificile și îi faci și pe ceilalți să fie încrezători. Detești ipocriții și haosul și știi cum să îți ordonezi viața în așa fel încât să te bucuri de tot ce are mai bun de oferit.

• Dacă ești reprezentată de panteră
Ești o persoană tăcută, introvertită și misterioasă. Faci eforturi mari să atragi atenția asupra ta, dar ții ascunse multe lucruri despre tine. Poți fi uneori răutăcioasă, dar numai față de prietenii care te cunosc foarte bine. Ești ambițioasă și vrei să controlezi totul. Când lucrurile nu ies așa cum ți-ai dorit, devii nervoasă, critică și riști să pierzi prietenia celor din jur. Dar nu ești o persoană rea, ba chiar îți place să îi ajuți pe cei care au nevoie cu adevărat de tine.

• Dacă spiritul zilei tale este maimuța
Dacă ziua ta de naștere este reprezentată de maimuță, ești o persoană dinamică, iute, mereu activă și cam impulsivă. Vrei ca lucrurile să se petreacă repede și să nu aștepți nicio secundă după alții. Ești puțin cam agitată și panicată, când dai de greu. Dar ești întreprinzătoare și ai o intuiție bună, care te ferește de necazuri. Când ai multe obligații pe cap, îți iei măsuri de precauție să nu fii singura care trage ponoasele.

Cum sa recunoasteti un pisoi sanatos

Alegerea unei pisici sau a unui pisoi
Cum să recunoașteți un pisoi sănătos

Când alegeți un pisoi dintr-un grup de bulgărași de blăniță care mai de care mai drăguți, este normal să vă fie greu să alegeți – ați putea chiar să doriți să îi luați pe toți acasă! Cu toate acestea, este important să vă acordați suficient timp când alegeți o pisică și să observați pisoii cu atenție înainte de a lua o decizie.

Nu adoptați un pisoi prea devreme!

Când alegeți un pisoi este ușor să vă entuziasmați în legătură cu drăgălășenia lui. Dar este foarte important să vă asigurați că pisoiul are cel puțin 8 săptămâni înainte de a-l lua acasă. Momentul cel mai potrivit pentru separarea pisoilor de mama lor este de fapt la 12 săptămâni, dar din păcate mulți pisoi sunt adoptați mai devreme. Pisoii aflați la această vârstă mică au încă nevoie de laptele și căldura materne. Când sunt separați de mama lor prea devreme, chiar dacă noul stăpân va avea mare grijă de ei, pisoii pot suferi de diaree cronică, pot slăbi și se pot îmbolnăvi. Pisoii care trec prin această situație nu prea au șanse să își revină în mod corespunzător și pot suferi de boli cronice pe tot parcursul vieții.

Cum arată un pisoi sănătos?

Ochii: un pisoi sănătos se joacă cu frații lui, este alert și curios în legătură cu orice element din mediul lui. Ochii trebuie să fie clari și strălucitori, nu ar trebui să fie roșii sau să curgă. A treia pleoapă, pe care o au toate pisicile, nu trebuie să fie vizibilă.
Nasul: trebuie să fie rece și puțin umed. Un nas care curge și ochii inflamați pot fi simptome ale unor boli la pisici, inclusiv răceli, care pot fi foarte neplăcute și chiar fatale.
Blana: mângâiați pisica și observați-i blana cu atenție pentru a vedea dacă are purici sau alți paraziți. Puteți de asemenea verifica dacă blana este densă, strălucitoare și curată. Dacă este mată, are porțiuni chele sau dacă părul cade, atunci probabil micul pisoiaș nu este prea sănătos.
Urechile: când mângâiați pisica, puteți să vă uitați și la urechile acesteia. Interiorul urechilor trebuie să fie perfect curat. Dacă urechile sunt murdare în interior sau dacă pisica se scarpină la nivelul urechilor sau își scutură capul, acesta poate fi un semn al prezenței paraziților.
Gura: uitați-vă în gura pisicii. Dinții trebuie să fie drepți, pentru ca pisica să poată mușca așa cum trebuie. Pisicile mai tinere au dinții albi, iar cele mai bătrâne pot avea dinții ușor pătați și îngălbeniți. Gingiile trebuie să fie de culoare roz deschis și nu trebuie să fie roșii sau inflamate.
Burtica: burtica pisoiului trebuie să fie ușor rotunjită, fără să prezinte umflături. Umflăturile pot fi semn de hernie ombilicală.
Coada: ridicați coada pisicii pentru a vedea dacă posteriorul este curat. Dacă acesta este murdar, este posibil ca pisica să sufere de diaree sau paraziți intestinali.

Dacă vă acordați suficient timp pentru a verifica starea de sănătate a pisicii înainte să o adoptați, puteți să vă scutiți de stres și cheltuieli pe viitor. După ce o instalați în casa dumneavoastră, puteți să vă bucurați de ani de fericire și distracție alături de pisica dumneavoastră!

Perierea animalului de companie

Desi toate etapele de ingrijire a animalului de companie sunt importante si trebuie sa devina o rutina, cel mai usor de facut si cu frecventa cea mai mare este perierea.

Nevoile minime de periere ale unui animal depind in special de tipul acestuia de blana. Animalele cu blana lunga vor avea nevoie de periere zilnica pentru a preveni incalcirea si formarea de ghemotoace. Animalele cu blana de lungime medie sunt si ele predispuse la aceleasi probleme si ar trebui periate macar o data pe saptamana. In cazul celor cu blana scurta perierea poate fi lunara.

In perioada in care naparleste este foarte important ca blana animalului de companie sa fie periat regulat, pentru a scapa in cest fel de par, dar si pentru evitarea formarii de ghemotoace de blana. Perierea frecventa este obligatorie deoarece stimuleaza circulatia sanguina si regenerarea pielii.

Perierea nu are doar rolul de a elimina mizeriile pe care le aduna zilnic pe blana animalul dumneavoastra, ci il si ajuta sa arate si sa se simta excelent, daca este facuta temeinic. In plus, perierea reduce perioada de naprlire si va ajuta sa depistati din timp eventualele probleme dermatologice sau prezenta parazitilor externi la animalul de companie.

Perierea este foarte importanta deoarece blana incalcita este o problema dureroasa si inconfortabila pentru caine. Descalcirea trebuie facuta cu multa grija, dureaza foarte mult si este neplacuta. Odata ce blana s-a deteriorat, nu mai poate fi salvata si trebuie tunsa pentru a se regenera.