Menu

nutritie

Ce trebuie sa stii daca ai iepure

Iepurii au devenit si in Romania animale de companie destul de des intalnite. Medicamentele dedicate speciei au inceput sa recupereze din handicap iar iepurii incep sa faca parte semnificativa din numarul de cazuri tratate de medicii veterinari. Medicii veterinari asigura un standard ridicat de ingrijire si investigatii pentru acestia.

Rase comune si varietati
– iepurii nu sunt rozatoare, ei sunt lagomorfe.
– multe rase de iepuri in diverse culori si combinatii de blana sunt populare ca animale de companie
Cele mai intalnite rase de iepuri ca animale de companie: Angora: Engleza, Franceza, Germana; Pitic: Florida White, Pitic olandez, Polonez; iepuri din rasa cu urechi blegi, berbec: francez, englez, olandez sau mini.

Iepurii din rasa cu urechi blegi, berbec, au urechi care pot atinge podeaua atunci cand iepurele se ridica in doua labute; mini-lop se refera la dimensiunea urechilor, nu la dimensiunea iepurelui.

Comportament:

  • Iepurii sunt animale de companie tacute, placute si blande; cei mai multi dintre iepurii de casa au dispozitii docile.
  • Bocaneala din labuta este folosita ca si metoda de prevenire – ca un semnal de avertisment.
  • Cecotrofia – reingestia crotinelor este necesara, este un act fiziologic normal deosebit de important in hranirea iepurelui, de obicei are loc in zori zilei. Crotinele moi, denumite si cecotrofe au forma de ciorchini de 4 mm, legate cu un mucus. Culoarea suprafetei este verzuie, iar iepurele le inghite fara sa le mestece. Ele ajung in stomac si se amesteca cu hrana proaspat ingerata, de unde ajung in intestin. Aici sunt absorbite elementele nutritive continute in acestea.
  • Iepurii elimina si o cantitate mare de crote dure, sferice, cu diametrul de circa 1 cm, cu un continut mare de fibre.
  • Iepurii pot fi invatati in lesa, cu ham si sa faca la litiera.
  • Pentru ca iepurii tind sa-si manance asternutul, cel mai bine este sa se foloseasca lucerna, produse de hartie, fan, turba sau scoarta de plop. Sunt bune si asternuturile pentru pisici, dar trebuie evitate cele de lut, cele parfumate, stiuletii, rumegusul de pin sau de cedru.
  • Masculii, uneori si femelele pot stropi cu urina atunci cand sunt stresati sau nervosi.

Nutritie:

Iepurii sunt ierbivori si se hranesc intruna – sunt rozatori profesionisti.
Dieta recomandata zilnica include:
– fan din iarba sau iarba proaspata vara. Fanul de lucerna nu este recomandat pentru majoritatea iepurilor maturi crescuti ca animale de companie din cauza faptului ca este prea bogat in calciu si are un continut caloric ridicat, dar poate fi oferit fara probleme iepurilor tineri.
– cerealele sunt recomandate in hrana iepurilor. Acestea se administreaza ca suplimente 20- 60 g/zi/cap sunt forma de graunte macinate. Cele mai importante cereale in alimentatia iepurilor sunt, in ordinea importantei lor biologice: ovaz, grau, orz, porumb. Nutreturile leguminoase precum: mazarea, lintea, bobul, fasolea sunt surse importante de proteine si au o valoare deosebit de ridicata.
– morcovul, sfecla furajera si sfecla de zahar, guliile, sunt bogate in vitamina A si pot fi folosite impotriva scabiei si naparlirii.
– potbalul poate fi dat uscat, de maxim doua ori pe saptamana, el impiedica aparitia balonarii.
– legumele si fructele cu care se hraneste iepurele trebuie sa fie mereu curate, spalate, insa niciodata umede. Dupa spalare, uscati-le bine sau asteptati sa se usuce de la sine si apoi puneti-le in cusca iepurelui.
– de doua ori pe saptamana, iepurii pot fi hraniti cu fructe: pana la trei feluri maximum: mar, piersica para, pruna, papaya, afine, coacaze, capsuni, ananas. Evitati fructele cu un continut mare de zahar: bananele sau strugurii.

Ingrijire:

  • Ingradirea trebuie sa fie suficient de rezistenta astfel incat sa se evite rontairea completa a acesteia de catre iepure.
  • Este recomandat ca podeaua sa fie partial solida.
  • Iepurii crescuti cu podeaua murdara sau complet din sarma pot dezvolta ulceratii serioase la nivelul labelor, ce necesita tratament.
  • Cusca trebuie sa ofere adapost de vant, ploaie sau zapada si sa fie ferita de soare direct.
  • Culcusul trebuie construit astfel incat sa se evite umezeala, fluctuatiile de temperatura si sa fereasca iepurii de alte animale – domestice sau salbatice.
  • La iepurii crescuti afara, fecalele adunate ar trebui sa fie facute compost departe de cusca acestora, pentru a nu le permite sa se adune sub adapost – mustele sau alte animale ar putea fi atrase de gunoi.
  • Daca aveti iepuri ca animale de companie in casa, atunci aceasta trebuie facuta sigura pentru ei – de exemplu, ascundeti cablurile electrice astfel incat iepurii sa nu le poata roade etc.

Ingrijire preventiva:

  • Curatenia si igiena sunt foarte importante, chiar daca adapostul este facut sa lase fecalele si urina sa treaca prin podea, acestea nu trebuie lasate sa se acumuleze sub cusca.
  • Blana trebuie curatata si periata de 1-2 ori pe saptamana, rasele cu blana lunga au nevoie de ingrijire zilnica.
  • Unghiile trebuie taiate ori de cate ori este necesar.
  • Dupa toaletare, se poate administra o doza mica de laxativ sau suc de ananas pentru a preveni acumularea de ghemotoace de par la nivelul tractusului gastrointestinal, mai ales daca iepurele traieste in interior.
  • In anumite zone, este necesara aplicarea de produse sigure pentru iepuri impotriva puricilor/insectelor o data sau de doua ori pe saptamana.
  • Cantareste iepurele cel putin o data pe luna.
  • Verifica dantura regulat.

Informatii utile despre hrana

Istoria hranei pentru animale
Animalele de companie datorează foarte multe domnului James Spratt care locuia in Statele Unite ale Americii, Ohio in secolul al XIX-lea. De ce? In timpul unei calatorii in Anglia, la oprirea vaporului in port, domnul Spratt a vazut un caine care cauta printre resturile de mancare aruncate de pe nava cu care tocmai venise. Atunci s-a gandit la nevoia de a produce biscuiti speciali pentru caini. Asa s-a nascut industria hranei pentru animale de companie prin dezvoltarea tehnologiilor si diversificarea produselor.
Astazi, după 100 de ani, aproape jumatate din detinatorii de animale de companie au inteles responsabilitatea ce le revine pentru a-si mentine prietenii sanatosi si pe langa dragostea si afectiunea aratata, le ofera hrana echilibrata nutritional si sanatoasa.

Cum se fabrica?
Cercetatori, nutritionisti, biochimisti, microbiologi si medici veterinari studiaza nevoile animalelor de companie si propun retete si tehnologii care sa asigure acestora o hrana sigura, echilibrata si potrivita speciei, varstei si tipului de activitate pe care le desfasoara animalele de companie. Nu este o munca usoara, ci una serioasa si responsabila.
Hrana animalelor de companie contine carne (de pui, de vita sau peste), legume, cereale, precum si vitamine, enzime si minerale, toate necesare pentru cresterea armonioasa si mentinerea starii de sanatate a prietenilor nostri.
Procesul prin care materiile prime sunt transformate in hrana pentru animalele de companie se numeste proces tehnologic. Se verifica atat calitatea materiilor folosite, a produsului finit, cat si siguranta si igiena procesului in sine.
Totul este automatizat si controlat in mod asemanator cum sunt si liniile de fabricare a alimentelor pentru hrana oamenilor.

Tipuri diferite de hrana pentru specii diferite de animale
Pentru ca sunt atat de multe specii de animale de companie, si tipurile de hrana sunt la fel de variate. In plus, ca si oamenii, animalele prefera sa manance diversificat, asa ca va trebui sa aiba la dispozitie mai multe tipuri de hrana, ca sa poata alege.
Cand vorbim despre animale de companie, gandul ne duce imediat la caini si pisici, dar in lumea lor exista si pasari, pesti, broaste testoase, dihori, hamsteri, porcusori de Guineea, iepurași; toate aceste animale au rolul lor în viata noastra influentandu-ne in sens pozitiv actiunile si starea de sanatate.
Pasarile si rozatoarele mici au nevoie ca in hrana lor sa se gaseasca amestecuri de cereale, in formulari specifice si complete care sa le asigure vitaminele si mineralele necesare.
Hrana pentru pesti si broaste testoase trebuie sa fie sub forma de fulgi sau granule, ca alternative la hrana din mediul lor natural. Amintim si ca pestii, de exemplu, au obiceiuri diferite de a manca, in functie de originile lor, asa ca hrana trebuie sa tina cont si de acest lucru.

Calitatea nutritiva a hranei
Principalul scop al hranei este sa asigure componentele nutritive de baza pentru cresterea si dezvoltarea sanatoasa si armonioasa a animalului de companie.
Cerintele nutritive ale hranei pentru caini si pisici sunt diferite de cele ale oamenilor și orice greseala in hranire poate avea consecinte serioase asupra sanatatii animalului nostru de companie. O dieta dezechilibrata poate duce la diferite boli ca obezitatea, insuficienta renala, probleme ale oaselor sau digestive, functionarea necorespunzatoare a ficatului.
Nevoile nutritive ale animalelor variaza si in functie de talia lui, de varsta si de tipul activitatii ce o face acesta. Un caine de vanatoare nu va fi hranit la fel ca un caine de casa, in timp ce unui pui nu i se va da hrana pentru adulti.

Exemple de diete

Cainii au nevoie de diete :

  • in care raportul calciu / fosfor sa fie echilibrat, suficienta vitamina D pentru oase puternice si dinti sanatosi;
  • cu grasimi si uleiuri ca sursa de energie, foarte importanta pentru cainii activi si cei de talie mare;
  • care sa contina proteine, pentru musculatura puternic dezvoltata.

Pisicile au nevoie de diete:

  • care sa contina proteine in cantitate dubla fata de cele pentru caini;
  • cu vitamina A in proportii foarte precise, pentru ca prea mult ficat bogat in vitamina A, de exemplu, duce la imbolnavirea pisicii;
  • cu nivel echilibrat de acizi grasi esentiali care dau stralucire blanii pisicii;
  • cu taurina, compus asemanator vitaminelor, care are rol in prevenirea bolilor ochilor si a inimii la pisici.

Rozatoarele:

  • au nevoi nutritionale diferite, in functie de specie si rasa;
  • hamsterul de exemplu are nevoie de carne (proteine), pe cand iepurele pitic este strict ierbivor;
  • porcusorul de Guineea are nevoie de vitamina C pentru ca nu o poate sintetiza.