Infecțiile la nivelul urechilor reprezintă o afecțiune comună în cazul câinilor. Dacă se scarpină sau își freacă urechile, își scutură capul insistent, devine neliniștit și îl deranjează să-l atingi pe urechi, atunci e momentul să-l consulți atent. Mirosul neplăcut, secrețiile și disconfortul indică apariția otitei.

Cauzele otitei la câini

Câinii fac ușor otită din cauza mai multor factori predispozanți. În primul rând, conformația anatomică a conductului auditiv facilitează crearea infecțiilor, pentru că este destul de lung și are forma literei “L”.
În plus, câinii transpiră doar la nivelul urechilor și pernițelor de la picioare, ceea ce asigură o umiditate permanentă în zona urechilor. Părul care creste în urechi menține umezeala și favorizează multiplicarea microorganismelor, împiedicând aerisirea normală a conductului auditiv.

Rasele de câini cu urechile lăsate, unde aerisirea conductului auditiv devine dificilă, cum e cazul câinilor din rasele Teckel, Bassel și Cocker, au o predispoziție crescută de a face otită.

Cum îți poți da seama că un câine are otită

Daca în timpul toaletarii observi că apare un miros neplăcut, secrețiile și-au schimbat culoarea și urechea este dureroasă, atunci e momentul să te îngrijorezi și să apelezi la un medic veterinar care să iți recomande un tratament.
Instituirea unui tratament adecvat este o prioritate pentru a evita să se cronicizeze boala.
Greșelile stăpânului care favorizează apariția otitei la câini

A creste un câine de companie nu e chiar floare la ureche, dacă vrei să o faci corect și să-ți ajuți patrupedul să aibă o viață sănătoasă. Dacă nu îi asiguri o alimentație corectă, o toaletare ca la carte și nu ții cont de paraziți și alte patologii care pot duce la aceasta afecțiune, poți contribui involuntar.

Toaletarea urechilor câinelui tău

În mod evident, e mai bine să previi decât să tratezi, curățând animalul cu regularitate și menținând igiena corespunzătoare la nivel auricular:

• Toaletarea face folosind soluții speciale pentru curățarea urechilor câinelui tău, evitând folosirea bețișoarelor de urechi (desi exista tendință de a le folosi), care nu fac altceva decât să înfunde conductul auditiv cu secreții;
• Curățarea corecta presupune umplerea urechii cu o soluție de curățare specială. Se ține pavilionul în tensiune pentru a evita că animalul să scuture capul, se mașează la baza urechii pentru a antrena către suprafață mizeria din profunzime. Apoi, cu o bucățică de vată sau o dischetă demachiantă se șterge pavilionul, scoțând excesul de lichid, dar pătrunzând cu grijă, atât cât ne permit degetele, fară să insistăm. Ideal ar fi să cream din igienizarea urechilor un ritual banal pentru câine, fară să-i creeze vreun disconfort, ca să nu evite și să ne dea bătăi de cap când o facem;
• Toaletarea se face săptămânal, când putem observa cu ușurință ce secreții există.