Cum sa ne ingrijim pisica

Orice modificare a starii de sanatate a pisicii se mainfesta prin schimbarea comportamentului, remarcata imediat de stapanul vigilent. Supravegheati atent reactiile sale, activitatea fizica. Sunteti cel mai in masura sa furnizeze informatii precise medicului veterinar care va interveni pentru a stabili diagnosticul.

Depresie, oboseala – contrar obiceiurilor sale, pisica pare trista si abatuta. Sta incolacita intr-un colt si nu se mai misca. Doarme aproape continuu. Blana sa este ciufulita, ochii sunt terni si sticlosi. Uneori ia pozitia unui sfinx, cu capul plecat.

Daca pisica pare abatuta, luati-i temperatura rectala, care trebuie in mod normal sa se situeze intre 38 si 39 grade Celsius. Febra este o cauza frecventa a oboselii si depresiei. Daca starea proasta a pisicii depaseste limita de 24 de ore, duceti-o la veterinar, care ii va face un examen clinic complet si, daca este nevoie, examinari complementare.

Slabire – inseamna o pierdere in greutate cauzata de reducerea tesutului adipos si a mesei musculare. Se asociaza deseori cu o diminuare a vigilentei, oboseala si anemie si pierderea in greutate. Cauzele pot fi numeroase: o alimentatie nepotrivita, paraziti intestinali, rani la nivelul botului, al esofagului, al stomacului sau al intestinelor, o infectie virala, o insuficienta cardiaca, renala sau hepatica, o hipertiroidie.

Daca pierderea in greutate este grava, mai mult de 10% din greutatea animalului, trebuie consultat un veterinar, care se va ocupa de stabilirea cauzei, dupa o verificare completa a starii animalului. Daca pisicii ii mai e foame dupa ce a terminat masa, nu ezitati: mariti cantitatea de mancare.

Anemie – se defineste ca o diminuare a cantitatii de hemoglobina, pigment ce transporta oxigenul in globulele rosii, din sange sau a numarului de globule rosii. Consecinta acestui fapt este o mai slaba oxidare a tesuturilor.

Semnalele asociate unei anemii sunt paloarea mucoaselor bucale, oculare si genitale, gafaitul, oboseala si accelerarea ritmului cardiac. Cauzele sunt numeroase: deficienta la nivelul producerii globulelor rosii in maduva osoasa (tumori, infectii cauzate de virusii imunodepresivi FELV, FIV), lipsa de fier sau de vitamina B12, afectiune renala cronica, sangerari intestinale, hemobartoneloza (distrugerea globulelor rosii de parazitii sanguini).

Tratamentul va fi stabilit in functie de diagnosticul veterinarului. Daca anemia e grava, poate fi necesara o transfuzie. Se vor mari cantitatile de carne rosie; ficatul crud e excelent si cateva pastile de vitamina B12 nu pot fi decat benefice.

Febra, hipertermie – temperatura rectala normala a pisicii este situata situata intre 38 si 39 de grade Celsius. Ea poate sa creasca pana la 40 de grade. Atunci animalul este foarte abatut si nu mai mananca. Febra apare uneori in urma unei infectii sau inflamatii. La pisica, ea poate fi cauzata de o infectie virala (FELV, FIV sau PIF) ori bacteriana (inflamatii cutanate in urma unor incaierari), de o afectiune respiratorie (bronsita, bronho-pneumonie, tumoare toracica), dar si de o infectie urinara.

Daca febra este unicul simptom pe care il are pisica, vor fi necesare examinari suplimentare daca acestea dureaza mai multe zile (analiza de sange, radiografie toracica si analize ale urinei).

Icter sau galbinare – vorbim de icter (sau galbinare) atunci cand pielea si mucoasele pisicii sunt colorate de un pigment galben, provenind dintr-o degenerare anormala a hemoglobinei, pigment ce transporta oxigenul la globulele rosii. In functie de originea afectiunii, culoarea variaza de la galben-pal la galben-deschis. Urina e uneori de culoare bruna, iar fecalele sunt inchise la culoare. Cauzele icterului sunt multiple: boli infectioase virale (FELV), parazitare (hemobartoneloza).

Icterul este intotdeauna grav si necesita o consultare urgenta a veterinarului.

Pierderea apetitului – contrar obiceiurilor sale, pisica este mofturoasa in ce priveste mancarea. Este capricioasa si refuza ceea ce mananca pana atunci cu placere. Vorbim de anorexie in cazul diminuarii cronice sau a pierderii complete a apetitului. Anorexia poate fi psihologica la o pisica momentan debusolata (calatorie, schimbarea locuintei, schimbarea proprietarului). Ea poate fi cauzata de o afectiune bucala (gingivita, stomatita), a esofagului sau a intestinelor sau legata de o afectiune metabolica (insuficienta renala sau hepatica).

O pierdere a apetitului care dureaza mai mult de cateva zile este ingrijoratoare si necesita consultarea veterinarului. Observarea altor simptome asociate (febra, stari de voma, diaree, dificultate respiratorie etc.) poate ajuta la diagnosticare.

Obezitate – obezitatea este frecventa la femele, la motanii sedentari si batrani, la pisicile castrate si adesea prea bine hranite, chiar indopate de stapanii lor. Odata dobandita, este dificil de inlaturat si poate cauza aparitia unei boli metabolice grave, diabetul zaharat; este responsabila si de suprasolicitarea cardiaca, de arttroza, de dificultati respiratorii, de o incetinire a tranzitului digestiv si de dificultatile aparute la nastere.

Daca este obligatoriu un tratament, stapanul trebuie sa fie si el cooperant si sa respecte regimul prescris de veterinar. Astazi exista alimente hipocalorice care favorizeaza introducerea unei alimentatii dietetice sanatoase si care aduc un aport caloric suficient. E de la sine inteles ca ratiile alimentare trebuie mult diminuate, dozate cu grija si amestecate pentru a evita ca animalul sa aleaga bucatelele favorite.